FotografE: Mary Ellen Mark

Mary Ellen Mark s-a nascut pe 20 martie 1940 in Pennsylvania. A inceput sa fotografieze la varsta de noua ani, folosing o camera Box Brownie.

A absolvit Universitatea din Pennsylvania cu diplome in pictura si istoria artei, intorcandu-se la Scoala pentru Comunicare Annenberg din cadrul facultatii, absolvind un master in fotojurnalism in 1964.

In anul urmator, a primit bursa Fulbright pentru a face fotografii in Turcia. Cu aceste imagini a publicat prima carte, Passport, in 1964. De acolo, a calatorit in Anglia, Germania, Grecia, Italia si Spania.

Inceptan cu 1966 a locuit in New York, unde a fotografiat demonstratii contra razboiului din Vietnam, momente ale miscarii de eliberare a femeilor si cultura transvestitilor.

Fotografiile ei s-au indreptat spre adresarea unor probleme sociale, precum persoanele fara adapost, singuratatea, dependenta de droguri si prostitutia, dar copiii sunt un subiect recurent.

Tot timpul am simtit ca adolescentii si copiii nu sunt „copii”, ci oameni mici. Ii vad ca oameni mici, si fie imi place de ei, fie nu. De asemenea, am o obsesie cu bolile mentale. Si cu oamenii stranii care sunt in afara granitelor societatii.

Mark este cunoscuta pentru relatiile puternice pe care le forma cu subiectii sai. De exemplu, pentru cartea Ward, publicata in 1979, a locuit timp de sase saptamani cu pacientii in spitalul de stat din Oregon, iar pentru Falkland Road (1981), timp de trei luni, s-a imprietenit cu prostituatele din Bombay.

Pentru Life, a lucrat impreuna cu scriitoarea Cheryl McCall la un proiect intitulat Streets of the Lost. Mark a publicat o carte folosind aceste fotografii (Streetwise, 1988), iar incepand de la articolul din Life, s-a realizat un documentar, intitulat tot Streetwise. Acesta a fost regizat de sotul fotografei, Martin Bell, si a avut soundtrack-ul semnat de Tom Waits.

De asemenea, Mark a lucrat si ca fotograf pe mai mult de 100 de platouri de filmare, printre care mentionam Alice’s Restaurant (Arthur Penn, 1969), Satyricon (Federico Fellini, 1969), Apocalypse Now (Francis Ford Coppola, 1979), Sleepy Hollow (Tim Burton, 1999), Australia (Baz Luhrmann, 2008).

De-a lungul carierei, Mary Ellen a publicat 18 colectii de fotografii si a contribuit la publicatii precum Life, Rolling Stone, The New Yorker, New York Times, Vanity Fair. A avut expozitii in toata lumea, s-a alaturat grupului Magnum in 1977, parasindu-l in 1981 pentru Archive Pictures. In 1988 si-a deschis propria agentie.

A fost jurat invitat pentru The Center for Fine Art Photography, si a tinut workshop-uri de fotografie in New York la Centrul International de Fotografie, si la cel de la Woodstock.

In 1992, a co-scris, co-produs si fotografiat filmul American Heart, regizat de sotul sau, Martin Bell, cu Jeff Bridges si Edward Furlong in rolurile principale.

A lucrat tot timpul pe film, folosind o varietate de camere pe diverse formate, de la 35mm la o Polaroid 20×24, cu filme Kodak alb-negru. Raman cu filmul, si cu printuri de argint, si fara Photoshop. Asa am invatat fotografia: faci poza in camera. Acum, atat de mult este facut in computer… Nu sunt anti-digital, doar cred ca, pentru mine, filmul functioneaza mai bine.

Mary Ellen Mark a murit in 2015 in Manhatten, in urma unei boli a sangelui. Revista Time o numeste o fotografa umanista si va invit sa cititi articolul scris de catre ei.

Scrie un comentariu